Zilele trecute, Eda HM mi-a lăsat un comentariu la postarea mea în care mă plângeam de tot și de toate, dar ce mi-a sărit în ochi a fost faptul că ea a scris că în zona în care stă ea, în București, ”au taiat toti teii”.
Și dacă mă enervează ceva pe lumea asta, în afară de a spăla vase și a sta la coadă și alte un milion de chestii, mă-nervează că se taie copaci și nu se pun alții în loc. Nu știu dacă voi ați vorbit despre așa ceva la școală, dar eu îmi amintesc clar regula pe care domnul învățător (da, am avut învățător & da, a fost fain) ne-a făcut s-o băgăm la cap: dacă tai un pom (fructifer) sau un copac, pui alții doi în loc!
Acuma îs convinsă că probabil nu e 100% aplicabilă regula, dar mă irită maxim că se taie copaci într-o veselie și se fac tot felul de chestii comerciale în loc (avem nevoie de cumpărături, nu de aer curat, d’oh!), dar alți copaci nu prea apar (să NU ziceți nimic de palmieri că ș-așa-s cu capsa pusă). Îi bine că îi plin de ambrozie! Nu putem respira de la ea, ne sufocăm, ne curg mucii până la bărbie și ne dorim să ne băgăm niște furculițe în ochi și să ne dăm foc la urechi, da’ nu ne putem plânge că nu avem un oraș verde, nu?