În țara noastră dragă, toată lumea se plânge și nimeni nu face, de asta eu îmi clădesc ușor-ușor un viitor de babă procesomană. Dar, referitor la titlu, vă pot da două lămuriri, una mai argotică și una mai domnească.
Începem cu aia de argou, că e scurtă, explicațiile le dau la aia elegantă, că nu știu cine mai aterizează pe blog. Explicația ar suna cam așa: îi fuți la cap pe responsabili până își fac treaba.
Revenind la limbajul literar: insiști până se rezolvă, iar pe această cale vă anunț că am înregistrat o victorie într-o problemă a blocului în care locuiesc (cu prețul unui fir alb, dar, mă rog). Am reușit să determin repararea interfonului. Să vă explic: am stat cu interfonul stricat o lună și vreo săptămână. Timp în care EU nu am avut cum să intru în bloc fără ajutorul altora. Așa…
- după ce s-a stricat și am aflat că nimeni n-a făcut nimic, am vorbit cu domnița care strânge banii de întreținere – pasul 1. Mi-a zis că se rezolvă repede, că doar avem abonament la interfon (ați făcut pe voi de râs or what?), deci nu-i problemă.
- în săptămâna următoare, văzând că nu s-a rezolvat nimic, am aflat numărul de la firma de interfoane la care avem abonament (hă, hă, hă) și-am sunat. De minim 5867,847 de ori. Nimic. Nimeni, ceață totală. Așa că l-am sunat pe domnul administrator al nostru și i-am explicat problema. Mi-a promis că se rezolvă repede. Ăsta fuse pasul 2.
- Pasul 3 a fost în… ați ghicit, săptămâna a treia, când văzând că-s tot la mila vecinilor am sunat ca posedată la firma de interfoane, unde cineva mi-a promis că se repară. Avem abonament, vă amintiți?
- Pasul 4: la o lună de când stăteam ca un câine comunitar la ușa blocului ca să ajung în casă au venit iar cheltuielile. IAR. Adică am mai plătit o lună de abonament la interfon, cum ar veni. A venit un băiat să strângă banii, i-am zis, ștergându-mi spumele de la gură, că-i un bai cu interfonul și evident, mi-a promis că se rezolvă.
- A mai trecut o săptămână și vă rog să vă imaginați că la pasul 5 arătam deja ca un diavol tasmanian în flăcări, cu un milion de draci și nervi non-stop la ușa blocului. Am pus mâna și l-am sunat pe administrator, și următorul dialog ămeizing a urmat:
” – Bună ziua, vă sun în legătură cu problema cu interfonul.
- Da.
- Nu s-a reparat. De mai bine de o lună. De ce plătim abonament?
- O să se repare.
- Când?
- Cât de curând.
- De o lună jumate se repară cât de curând. De ce plătim abonament? Nu vreau să mai plătesc abonament la interfon.
- Păi cum să nu mai plătiți, domnișoară?
- Nu primesc serviciile, nu dau bani.
- Păi și eu ce să fac???
- Are you fucking kidding me? Ești BOU? Să nu le mai plătiți!!!
- Cum să nu le mai plătesc?
- Simplu, dacă nu le mai plătiți, vă garantez că o să înceapă să dea ei semne de viață și o să avem interfonul reparat.
(Vizibil iritat, amatorul ăsta care nu știa cu ce nebună femeie hotărâtă s-a pus clocotea deja de nervi:) – Sunteți culmea!
I-am închis. A doua zi s-a reparat interfonul.
5 săptămâni și un fir alb de păr.